top of page

Dance Workshops

Public·30 members
Albert Bolshakov
Albert Bolshakov

Stejarul Din Borzesti De Eusebiu BETTER



Poate că ai văzut un stejar la Borzești atunci când lucrai la rafinărie, dar nu era stejarul legendar. Acela nu mai există de mult. Se spune că pe locul stejarului a fost înălțată biserica din Borzești. Rădăcinile lui (dacă pământul și vremea nu le-or fi mistuit și pe ele) se află chiar în fața altarului. Locul este acoperit cu un preș.




Stejarul Din Borzesti De Eusebiu



Glasurile copiilor din Borzeşti s-amestecau cu glasurile pasarilor, şi parca era ziua aceea un imn închinat frumuseţilor nemuritoare ala firii. Deodata prima ceata de copii, în frunte cu Ştafaniţa, s-a ascuns la panda într-o padurice. Cealalta, în frunte cu Mitruţ, s-a ascuns dupa un deal, pe unde navaleau de obicei tatarii cei adevaraţi. Apoi s-a aratat Mitruţ, ca un han tataresc ce se prafacea ca este, iscodind cu ochii împrejurimile stejarului. La un chiot al lui, copiii s-au aruncat în navala, umpland valea de veselia strigatelor. A ieşit şi ceata lui Ştefaniţa din padure, şi sageţile de trestie vajaiau uşurel, întrecandu-se cu bazaitul bondarilor. Batalia a durat aproape un ceas. Tare era Ştefaniţa, tare şi Mitruţ, dar pana la urma Ştefaniţa a ieşit biruitor.


Prins între nişte lanci de trestie, ca un han-tatar, Mitruţ a fost dus la judeţ (judecata), în faţa puilor de moldoveni. Aşezat pe un butuc, sub stejarul cel ramuros, Ştefaniţa a prins a-1 judeca straşnic, întrebandu-1: de ce-i calca ţara ? de ce ucide copiii? de ce da foc satelor? Nu se pot apuca navalitorii de munca pamîntului, sa nu mai fie spaima pentru ţara Moldovei ? Întrebîndu-1, Ştefaniţa îşi limpezea, de fapt, primejdia tatarilor şi necazurile oamenilor. Îşi strînse pumnii. în lungul obrazului îi aluneca o lacrima, întaia lacrima de ciuda.


L-au urcat pana la jumatatea stejarului, şi l-au lasat în leaganul uşurel al vantului. Deodata, cum radea el aşa şi se legana, s-a uitat departe. A îngalbenit! Glasul i-a pierit în gat! Abia a izbutit sa strige:


articol_poze Tatarii navaleau într-o tramba lunga, şi-n urma lor colburile urcau pana-n înalţimi, amestecate cu fumurile satelor aprinse. Cum au ajuns sub stejarul din Borzeşti, hanul navalitorilor 1-a zarit între ramuri pe Mitruţ, aproape mort de spaima.


Caracterizarea lui stefan din stejarul din borzesti de eusebiu camilar - Mai jos o sa aveti mai multe rezultate pentru cautarea Caracterizarea lui stefan din stejarul din borzesti de eusebiu camilar. Puteti gasi foarte multe referate accesand categoriile din partea dreapta despre Caracterizarea lui stefan din stejarul din borzesti de eusebiu camilar. Uita-te mai jos si o sa gasesti cele mai relevante rezultate pentru cautarea Caracterizarea lui stefan din stejarul din borzesti de eusebiu camilar. Alege cel mai bun referat din aceasta cautare si descarca gratuit. In cazul in care nu gasiti referatul Caracterizarea lui stefan din stejarul din borzesti de eusebiu camilar va rugam sa efectuati o cautare dupa un singur cuvant cheie. Avem o baza de date care creste pe zi ce trece si suntem siguri ca daca nu acum, in viitorul apropiat cu siguranta o sa adaugam referatul Caracterizarea lui stefan din stejarul din borzesti de eusebiu camilar.


Copiii n-au mai avut timp sa-l dea jos, iar acesta a cazut ucis de sageata hanului.Stefan si-a jurat ca il va razbuna pe prietenul lui, Mitrut si il va spanzura pe hanul tatarilor, chiar de stejarul din Borzesti, cand o sa ajunga mare.


Glasurile copiilor din Borzeşti s-amestecau cu glasurile păsărilor, şi parcă era ziua aceea un imn închinat frumuseţilor nemuritoare ale firii. Deodată prima ceată de copii, în frunte cu Ştefăniţă, s-a ascuns la pândă într-o pădurice. Cealaltă, în frunte cu Mitruţ, s-a ascuns după un deal, pe unde năvăleau de obicei tătarii cei adevăraţi. Apoi s-a arătat Mitruţ, ca un han tătăresc ce se prefăcea că este, iscodind cu ochii împrejurimile stejarului. La un chiot al lui, copiii s-au aruncat în năvală, umplând valea de veselia strigătelor. A ieşit şi ceata lui Ştefăniţă din pădure, şi săgeţile de trestie vâjâiau uşurel, întrecându-se cu bâzâitul bondarilor. Bătălia a durat aproape un ceas. Tare era Ştefăniţă, tare şi Mitruţ, dar până la urmă Ştefăniţă a ieşit biruitor.


Prins între nişte lănci de trestie, ca un han-tătar, Mitruţ a fost dus la judeţ, în faţa puilor de moldoveni. Aşezat pe un butuc, sub stejarul cel rămuros, Ştefăniţă a prins a-l judeca straşnic, întrebându-l: de ce-i calcă ţara ? de ce ucide copiii? de ce dă foc satelor? Nu se pot apuca năvălitorii de munca pământului, să nu mai fie spaimă pentru ţara Moldovei? Întrebându-l, Ştefăniţă îşi limpezea, de fapt, primejdia tătarilor şi necazurile oamenilor. Îşi strânse pumnii. În lungul obrazului îi aluneca o lacrimă, întâia lacrimă de ciudă. Văzuse cu ochii lui sate arzând şi carele Moldovei în pribegie. Văzuse şi corbi zburând spre stârvurile oamenilor. Zărise şi tătari, pe un deal, departe, şi-n urma lor cerul era înroşit de focuri. Asta era întâia amintire a voievodului despre tătari.


L-au urcat până la jumătatea stejarului, şi l-au lăsat în leagănul uşurel al vântului. Deodată, cum râdea el aşa şi se legăna, s-a uitat departe. A îngălbenit! Glasul i-a pierit în gât! Abia a izbutit să strige:


Tătarii năvăleau într-o trâmbă lungă, şi-n urma lor colburile urcau până-n înălţimi, amestecate cu fumurile satelor aprinse. Cum au ajuns sub stejarul din Borzeşti, hanul năvălitorilor l-a zărit între ramuri pe Mitruţ, aproape mort de spaimă.


Mitru, s-a ascuns dup un deal, pe unde nvleau de obiceittariicei adevrai. Apoi s-a artat Mitru, ca un han ttresc ce seprefceaceste, iscodind cu ochii mprejurimile stejarului. La unchiot al lui,copiii s-au aruncat n nval, umplnd valea de veseliastrigtelor. Aieit i ceata lui tefni din pdure, i sgeile de trestievjiauuurel, ntrecndu-se cu bzitul bondarilor. Btlia a durataproapeun ceas. Tare era tefni, tare i Mitru, dar pnla urmtefniaieit biruitor. Prins ntre nite lnci de trestie, ca un han-ttar,


Mitrua fost dus la jude, n faa puilor de moldoveni. Aezat peunbutuc, sub stejarul cel rmuros, tefnia prins a-l judecastranic,ntrebndu-l: de ce-i calc ara? de ce ucide copiii? de ce dfocsatelor? Nu se pot apuca nvlitorii de munca pmntului, snu maifiespaimpentru ara Moldovei?


Atunci spnzurat sfie de ramurile stejarului... a spus altul,iMitru nu mai putea de bucurie c va fi legat cu frnghiile desubsuorii urcat sus, sus, cum nu mai urcase niciodat! Copiii i-audesfcutcingtorile, apoi i le-au legat una de alta. Toi rdeau i


Ttarii nvleau ntr-o trmb lung, i-n urma lor colburileurcau pn-nnlimi, amestecate cu fumurile satelor aprinse. Cumau ajuns substejarul din Borzeti, hanul nvlitorilor l-a zrit ntreramuri peMitru, aproape mort de spaim.


Ca s-i amgeasc pe ttari spre Borzeti, tefan a trimisnaintea loro oaste de har, care se ivea din pduri, tia n dumanii iar se fceanevzutn singurtile hrtoapelor. Tot aa, zi cu zi,hanul urmrea oasteade har, pn ce, ntr-o diminea, a zritstejarul din Borzeti... A rmaspe gnduri... parcmai fusese pe aici,


About

Welcome to the dance workshop group! You can connect with ot...

Members

bottom of page